Vremea în România — temperaturi actuale pe hartă

Ceața este, practic, un nor aflat la nivelul solului: o suspensie de picături foarte fine de apă (sau cristale de gheață) care reduce vizibilitatea orizontală sub 1 km. Când vizibilitatea rămâne peste 1 km, fenomenul se numește pâclă sau ceață slabă.

Se formează atunci când aerul se răcește până la temperatura punctului de rouă, iar vaporii de apă condensează pe particule microscopice (nuclee de condensare). Principalele tipuri:

• Ceață de radiație – nopți senine și fără vânt, când solul pierde căldură prin radiație; tipică iarna în depresiuni și pe văile râurilor din România.
• Ceață de advecție – aer cald și umed se deplasează peste o suprafață rece (zăpadă, apă rece).
• Ceață orografică – aerul urcă pe versanți, se răcește adiabatic și condensează.
• Ceață de evaporare – apă caldă sub aer rece (lacuri, râuri toamna).

Organizația Meteorologică Mondială clasifică norii în 10 genuri, grupate după altitudinea bazei lor:

• Nori superiori (5–13 km): Cirrus (filamente subțiri de gheață), Cirrocumulus, Cirrostratus (voal care produce halo în jurul Soarelui).
• Nori mijlocii (2–7 km): Altocumulus, Altostratus – anunță adesea sistemele frontale și ploile de lungă durată.
• Nori inferiori (sub 2 km): Stratus (cer plumburiu, burniță), Stratocumulus, Nimbostratus (ploaie continuă).
• Nori cu dezvoltare verticală: Cumulus (nori „de vreme frumoasă") și Cumulonimbus, norul de furtună care poate depăși 12 km și produce averse, descărcări electrice și grindină.

Forma norului spune multe despre vremea următoarelor ore: cirrus în creștere anunță schimbarea vremii, iar un cumulus care se dezvoltă rapid pe verticală vara indică risc de furtună.

Grindina se formează exclusiv în norii Cumulonimbus, unde există curenți ascendenți puternici (peste 50–100 km/h). Picăturile de apă sunt purtate de acești curenți deasupra izotermei de 0 °C, unde îngheață.

Bobul de gheață urcă și coboară de mai multe ori prin nor, acumulând la fiecare trecere un nou strat de gheață – de aceea, secționat, un bob de grindină arată ca un bulb de ceapă, cu straturi alternante opace și transparente. Când greutatea depășește forța curentului ascendent, bobul cade la sol.

În România, grindina apare cel mai frecvent între mai și august, după-amiaza, în zonele de deal și în apropierea Carpaților. Boabele de peste 2 cm produc pagube semnificative culturilor agricole.

Umiditatea relativă (%) este raportul dintre cantitatea de vapori de apă existentă în aer și cantitatea maximă pe care aerul o poate conține la acea temperatură. La 100% aerul este saturat și apare condensul (rouă, ceață, nori).

Pentru că aerul cald poate reține mai mulți vapori, aceeași umiditate relativă „se simte" diferit vara față de iarna. De aceea meteorologii folosesc și punctul de rouă – temperatura la care aerul ar deveni saturat. Peste 18 °C punct de rouă, aerul devine apăsător; peste 21 °C, disconfortul este accentuat.

Combinația temperatură + umiditate se exprimă prin indicele temperatură-umezeală (ITU), folosit în România pentru avertizările de disconfort termic: valori de peste 80 de unități indică disconfort accentuat pentru organismul uman.